PREZENTARE GENERALĂ
Obiectivul ‘Proiectului PPF’ vizează consolidarea capacității autorităților naționale de a planifica, pregăti și gestiona proiecte de investiții publice, finanțate atât la nivel național, cât și extern. O atenție deosebită va fi acordată investițiilor publice care sprijină implementarea Acordului de asociere UE-Moldova.
Beneficiarul principalul este Ministerul Finanțelor (MF). Asistența va fi extinsă pentru anumite ministere și municipalități de resort.
Proiectul PPF a fost lansat la 1 septembrie 2020 pe o perioadă de 5 ani și includea 4 componente. Urmare actului adițional nr. 1 la contract (18 februarie 2022) și a actului adițional nr. 2 la contract (1 iulie 2024) au fost adăugate 4 componente noi, iar Proiectul PPF a fost prelungit cu un an.
Proiectul PPF urmează să fie finalizat la 30 iunie 2026 și include 8 componente, după cum urmează:
Această componentă vizează oferirea de asistență Guvernului Republicii Moldova (reprezentat de Ministerul Finanțelor) la îmbunătățirea gestionării și coordonării asistenței externe. Proiectele și programele finanțate din exterior trebuie să contribuie în mod eficient la obiectivele de dezvoltare ale Republicii Moldova și la obligațiile țării față de UE și de alți parteneri internaționali.
Una din activitățile cheie aferente componentei 1 este de a asigura integrarea asistenței externe în procesul bugetar, adică la pregătirea CBTM și a bugetului anual. Utilizarea sistemelor naționale în furnizarea și gestionarea asistenței externe este cea mai potrivită modalitate de a asigura dezvoltarea durabilă a sistemelor naționale responsabile de gestionarea și coordonarea asistenței.
Îmbunătățirea sistemelor IT existente și dezvoltarea de noi sisteme sunt prevăzute acolo unde este necesar pentru a spori eficiența în gestionarea atât a asistenței cât și a investițiilor publice.
Responsabilitatea principală pentru gestionarea asistenței externe revine Ministerului Finanțelor în calitate de coordonator național. În cadrul celei de-a doua componente, proiectul va dezvolta capacitățile ministerului pentru a se asigura că proiectele de investiții capitale propuse sunt în concordanță cu prioritățile naționale și sectoriale și că acestea sunt luate în considerare în cadrul unei proceduri sigure de evaluare. Eforturile de consolidare a capacității se vor concentra pe asigurarea faptului că proiectele sunt identificate, evaluate și formulate într-un mod rațional, sistematic și sigur din punct de vedere tehnic. Aceasta va include cursuri și ateliere de lucru intensive personalizate și instruiri la locul de muncă privind procedurile de evaluare a proiectelor, analiză financiară și evaluarea riscurilor și costurilor.
Proiectul va asista MoF să îmbunătățească cunoștințele tehnice despre instrumentele financiare disponibile și sursele alternative de finanțare pentru proiectele de investiții capitale. O atenție deosebită se va acorda creșterii gradului de informare și instruire a personalului MoF cu privire la opțiunile disponibile aferent instrumentelor financiare oferite de partenerii de dezvoltare (UE în special), precum și ceea ce poate fi obținut pe piețele financiare naționale și internaționale.
În cadrul celei de-a treia componente, Proiectul va viza ministerele de resort selectate (în primul rând cele care beneficiază cel mai mult de asistență externă și gestionează proiecte mari de investiții) pentru a îmbunătăți abilitățile și capacitățile în identificarea, elaborarea și gestionarea proiectelor de investiții capitale. Revizuiri organizaționale ale capacităților privind ciclul de gestionare a investițiilor publice în ministerele selectate vor fi efectuate pe baza analizei și recomandărilor PIMA 2019. Aceasta va fi urmată de o serie de intervenții de consolidare a capacităților, inclusiv instruiri în evaluarea proiectelor, analiză financiară, evaluarea riscurilor și costurilor.
În cadrul componentei 4, proiectul va contribui la dezvoltarea și realizarea studiilor standardizate și sistematice a proiectelor de fezabilitate necesare pentru gestionarea „Setului de Proiecte”
Acest proces va respecta principiile bunelor practici stabilite în cadrul PIMA și analiza evaluării PIMA efectuată în Moldova la sfârșitul anului 2019. În același timp, proiectul va sprijini MoF în crearea unui proces al „setului de proiecte” pe baza unui program de investiții publice încorporat în direcțiile strategice ale CBTM și ale bugetului anual. Se va acorda o atenție deosebită evaluării propunerilor de proiecte de investiții capitale importante aferente Agendei Asociației UE-Moldova ca parte a „Setului de Proiecte”.
În data de 18 februarie 2022, Delegația UE, urmare solicitării parvenite din partea Ministerului Finanțelor, a aprobat actul adițional nr. 1 la contractul Proiectului PPF, care include gestionarea datoriilor (noua Componentă 5) ca parte componentă a Proiectului PPF. Ministerul Finanțelor și, în special, Direcția Datorie Publică vor beneficia de sprijin pentru implementarea Strategiei de gestionare a datoriei pe termen mediu. Se va pune accent pe dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat, atât pe piețele primare, cât și pe cele secundare. Echipa Proiectului PPF va asista, printre altele, cu măsuri de lărgire și aprofundare a pieței, inclusiv diversificarea bazei de investitori (identificarea investitorilor noi instituționali pentru valorile mobiliare de stat din Republica Moldova), îmbunătățirea comunicării cu participanții de pe piața internă a datoriilor, crearea capacității de emitere a obligațiunilor pe piețele internaționale, introducând instrumente moderne de gestionare a datoriilor. Un aspect important al asistenței va fi extinderea maturității portofoliului global a valorilor mobiliare de stat.
Această nouă componentă vizează actualizarea și pregătirea necesară pentru introducerea Standardelor Naționale de Contabilitate în Sectorul Public (SNCSP).
În 2016, Moldova a inițiat reforma contabilității sectorului public, aliniată la Standardele Internaționale de Contabilitate în Sectorul Public (SICSP) adaptate pentru Moldova ca bază pentru SNCSP. Până la sfârșitul anului 2018, Ministerul Finanțelor, grație asistenței tehnice din partea UE, a elaborat 22 de SNASP-uri, a căror introducere a fost planificată începând cu ianuarie 2020, după adoptarea modificărilor legislative și de reglementare relevante și dezvoltarea unui sistem contabil integrat. Proiectul PPF va oferi suport Ministerul Finanțelor în actualizarea SNCSP-urilor existente pentru a reflecta modificările din SICSP și pentru a elabora noi SNCSP-uri, după caz.
În cadrul acestei noi componente, Proiectul PPF va oferi suport Ministerul Finanțelor în stabilirea procesului de pregătire a Programului de Reformă Economică (PRE) în Moldova.
Toate țările candidate la UE prezintă anual Comisiei Europene un document privind Programul de Reformă Economică (PRE). Documentul PRE conține prognoze macroeconomice pe termen mediu (pentru o serie de indicatori economici, inclusiv creșterea, inflația, balanța externă și fluxurile de capital), planuri bugetare pentru următorii trei ani, precum și un program de reforme structurale. Agenda reformelor structurale include reforme menite să consolideze competitivitatea și să îmbunătățească condițiile pentru o creștere favorabilă incluziunii și crearea de locuri de muncă într-o serie de domenii. Documentul PRE are un rol-cheie în dialogul bilateral al țării candidate la UE cu CE pe teme economice și financiare.
Această nouă componentă vizează dezvoltarea capacităților în cadrul Ministerului Finanțelor pentru a comunica strategia MFP și reformele în derulare, inclusiv procesul de integrare europeană de care este responsabil Ministerul Finanțelor.
MFP este un element esențial în procesul de aderare a Moldovei la UE, iar Ministerul Finanțelor va avea nevoie de suport în comunicarea privind reformele MFP planificate, conform cerințelor procesului de integrare europeană.
Pagina web PPF a fost creată și este întreținută cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.
Conținutul este responsabilitatea exclusivă a Proiectului PPF și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
